Articole

Ştim cu toţii cât de important este să ne hidratăm, cât de bine ne face apa din toate punctele de vedere: că ne destresează, că ajută la digestie sau că stimulează metabolismul şi activitatea creierului. Ştim, dar cu toate astea, uităm să bem apă. Dacă soluţia de hidratare ar sta într-un impuls efervescent, care să ne amintească să ne apropiem de cele 8 pahare de apă pe zi (în medie), atunci aparatele SodaStream sunt cea mai interesantă variantă.

Foarte multa lume arunca mancare zilnic din cauza alterarii acesteia, iar acest lucru este foarte scump si risipitor. Din fericire, mancarea se poate pastra mai mult timp daca se respecta anumite reguli in ceea ce priveste depozitarea sa. Atunci cand depozitam mancarea trebuie sa luam in considerare mai multi factori cum ar fi: manipularea corecta a acesteia pentru a evita intoxicatiile alimentare, tipurile de containere folosite la stocare si cat timp rezista unele alimente la frigider sau congelator.

Dacă întrebi orice bucătar îţi va spune că cele mai importante ustensile din bucătărie sunt cuţitele, care ar trebui să fie primele achiziţionate atunci când începe o utilare serioasă a acesteia. Pentru că sunt cele mai folosite.

Puţine ar fi excepţiile care s-ar lipsi de un cuţit, în rest, aproape orice reţetă presupune existenţa unor ajutoare în pregătirea ingredientelor, fie că implică felierea, tocarea, curăţarea, mărunţirea sau decojirea lor. 

Se spune că omenirea ar fi început să folosească laptele ca sursă de hrană undeva prin anii 8000 î.Hr., instinctiv, fără să se fi ştiut cu exactitate cât de benefic este pentru organismul uman.

În zilele noastre, în ciuda părerilor împărţite, laptele este considerat aliment de bază fiind, conform analizelor, printre rarele alimente care conţin toate elementele nutritive importante, în proporţii optime. Găsim în compoziţia acestuia procente echilibrate de proteine (cazeină, lactalbumine), glucide, lipide, grăsimi, vitamine (A şi D), lactoză, precum şi minerale (calciu şi fosfor). 

Fără ele nu se poate! Ustensilele fac parte din strictul necesar al oricărei bucătării în care se găteşte şi nu doar că, practic, fac posibilă munca de pregătire şi preparare, dar o şi eficientizează. Ba chiar putem spune că o transformă într-o bucurie de zi cu zi, dacă ustensilele sunt inteligent alese. Şi cum posibilităţile sunt atât de multe, de ce să nu fie totul mai uşor, mai bine şi mai rapid?

Indiferent de modul în care te-ai hotărât să transformi orice tip de carne într-un deliciu pe farfurie, regula de bază este aceeaşi: carnea se scoate din frigider din timp.Pe grătar, pe flacără, sau în cuptor, carnea are nevoie înainte de un timp de acomodare cu ideea că va deveni friptură. Aşa că primul şi cel mai important pas în drumul cărnii spre succes este să ajungă la temperatura camerei.

Pasiune sau necesitate - gatitul este o activitate pe care femeia moderna o transforma lejer intr-o arta, pentru ca isi stapaneste bucataria ca pe propria poseta. Mai ales ca tehnologia a avansat ametitor, astfel incat timpul petrecut la prepararea mancarii sa fie invers proportional cu efortul depus, si cu rezultate excelente la final.

Ne place să mâncăm dar să nu îmbătrânim în bucătărie gătind şi curăţând cu orele. Perfect logic, şi de ce am face treaba asta, dacă există o metodă de gătit care să îmbine utilul cu plăcutul, cu “gustosul”, cu “sănătosul” şi cu “rapidul”, în deplină siguranţă?

Exact, n-are rost atâta vreme cât se poate găti sub presiune cu ajutorul unei oale speciale, nu sub presiunea timpului.

Concret, cu ce “se mănâncă” o oală sub presiune?

Din punct de vedere tehnic, o oală sub presiune este …o oală pentru gătit, prevăzută însă cu un capac special, care o etanşează şi care nu permite eliberarea aburului din aceasta. Lichidul din oala fierbe, iar cum aburul nu are unde să plece, se supără şi pune presiune. Creşterea presiunii este direct corelată cu creşterea temperaturii ṣi reducerea timpului de gatit.

• Se depăşesc limitele unei “fierbinţeli” obişnuite.

În general, apa care fierbe nu are cum să depăşească 100°C, indiferent cât de puternică este flacăra de sub oală. Conform regulilor fizicii, în cazul oalei sub presiune, temperatura poate ajunge totuşi la 121°C, fapt care reduce automat timpul de gătire. Capacul etanşat împiedică eliberarea vaporilor de apă şi implicit a căldurii, astfel încât fierberea este menţinută la cota maximă atât pe flacără mare, cât şi pe flacără mică.  

Ca fapt divers, metodele de gătit “umede” (cum ar fi gătirea la foc mic, fierberea şi gătirea la abur) transferă căldura mai eficient decât metodele de gătit “uscate” (sotarea, coacerea şi prăjirea).

• Treaba se mişcă iute.

În oala sub presiune mâncarea se găteşte mult mai rapid, cu până la 70%. De exemplu, năutul este gata în 13 minute sub presiune, în loc de o oră şi jumătate, o friptură foarte fragedă este gata în 30 de minute în loc de 1,5-2 ore, cartofii în 10 minute în loc de 45 de minute şi marea majoritate a celorlalte legume au nevoie de 5 minute sau chiar mai puţin, să fie perfect gătite!

• Salvează energie şi este eficientă.

Capacul sigilat implică un timp mai scurt de gătire, care presupune automat folosirea de mai puţin combustibil. De asemenea, oala sub presiune are nevoie de mai puţină căldură: se poate folosi flacăra mică la gătitul sub presiune, spre deosebire de flacăra medie sau mare folosită la gătitul tradiţional.

Acest lucru înseamnă că mâncarea gătită în oala sub presiune foloseşte cu 50% mai puţină energie decât în cazul gătirii tradiţionale. Putem spune că economiserea de energie este similară cu cea a trecerii de la becurile tradiţionale la cele economice.

• Sănătate, că-i mai bună decât toate.

Ideea este să păstrezi vitaminele în mâncare, nu să le laşi să se evapore! Legumele gătite sub presiune pierd foarte puţine vitamine, minerale, gust şi culoare în comparaţie cu situaţia în care le fierbi în mod obişnuit. Chestiile astea bune pentru organism rămân în mâncare pentru că le opreşte din drum capacul sigilat, prin minimizarea evaporării.

Apoi, oala sub presiune are nevoie de mai puţin lichid de gătire şi elimină tot oxigenul în timpul presurizării (deci, ingredientele nu oxidează). Practic, legumele sunt instant gătite – stând mult mai puţin timp în oala sub presiune decât în cazul în care îl petrec fierbând înnăbuşit sau nu. Timpul mai scurt de gătire reduce impactul pe care l-ar avea în mod obişnuit căldura ridicată asupra vitaminelor.

Spre deosebire de gătitul la cuptorul cu microunde, gătitul sub presiune este un proces complet natural. În loc să distrugă mâncarea, gătitul sub presiune valorifică puterea presiunii atmosferice şi o foloseşte “comasat”, direct pe flacără – aceasta este diferenţa pe care o simţi atunci când urci un munte sau când găteşti la nivelul mării versus la 1500 metri altitudine.

Moduri în care o poţi pune la treabă

Oala sub presiune poate fi folosită la gătirea legumelor, cărnii, fructelor, peştelui, cerealelor şi este renumită pentru cât de repede găteşte fasolea!

Aceasta îţi lasă libertatea de exprimare culinară şi te încurajează să găteşti cum simţi şi cum vrei:

• Călire/Sotare: acesta este primul pas în cazul multor reţete, şi se poate face înainte de aşezarea capacului;
• Fierbere rapidă: se acoperă pe jumătate ingredientele, cu apă, apoi se fixează capacul;
• La abur: se plasează capacul peste oală nefixat sau se poate folosi un coş metalic reglabil special pentru gătitul la abur;
• Fierbere înnăbuşită: se călesc/sotează ingredientele, se adaugă un lichid (apă, vin, lapte, supă, borş), apoi se fixează capacul;
• La abur şi presiune: se aruncă toate ingredientele în oală şi se sigilează, fixând capacul;
• Bain-Marie: se toarnă o cană cu apă, se plasează un coş pentru gătitul la abur, iar în el un vas rezistent la căldură (din inox, ceramică, silicon), evident, la întunericul creat de capacul fixat;
• Conservare: oala se poate folosi pe post de sterilizator al borcanelor de gem, zacuscă sau alte preparate, fără capacul plasat;
• Conservare sub presiune: oala se poate folosi pe post de sterilizator, la abur, aşezând borcanele în coşul de gătit la abur;

Atunci când ai un dubiu legat de folosirea sau nu a oalei sub presiune la gătirea unui anumit fel de mâncare, regula de aur este: orice merge fiert, gătit la abur sau călit, poate fi gătit sub presiune!

Cât de sănătoase sunt vasele în care gătești?
Vezi articol

Știința vaselor de gătit: ce înseamnă 3-ply, 5-ply, 7-ply
Vezi articol

Gătitul la aburi Vezi articol

8 produse de nelipsit din orice bucătărie
Vezi articol

O alimentație sănătoasă depinde, în primul rând, de dieta, de alimentele pe care le consumăm zilnic, dar și de modul în care aceste alimente sunt gătite.

Gătitul cu abur este una dintre cele mai sănătoase alegeri în acest sens. Una dintre cele mai vechi metode de gătit, inventată odată cu apariția focului (când mâncarea era gătită deasupra izvoarelor termale sau a pietrelor încinse la soare), gătitul cu abur este o metodă foarte des folosită în majoritatea bucătăriilor tradiționale.

Se spune că mâncarea se gustă mai întâi cu privirea, motiv pentru care pregătirea cu atenţie a mesei este o parte esenţială a succesului unei cine festive. Dacă modul de servire al preparatelor nu este de tipul bufetului suedez, cu vesela şi tacâmurile spălate, uscate şi aşezate la un loc, atunci ele trebuie aşezate pe masă, respectând nişte reguli simple.